Cum sa primesti telefoane la review…
… şi cum să te îmbeţi pe banii altor firme şi alte asemenea. În ultima vreme primesc multe întrebări despre asta şi văd destule articole tendenţioase pe alte bloguri, aşa că de ce să nu turnăm şi mai mult gaz peste foc? Cum faci deci să treacă pe la tine cele mai noi telefoane şi să fii invitat la evenimente mişto?
1. Muncești. Nu primeşti nimic doar pentru că ai un blog pe net, altfel ar fi câteva zeci de mii de telefoane la teste. Poţi să scrii cel mai avansat review, dar dacă nu-l citesc decât cei 30 de vizitatori zilnici pe care îi ai, firmele nu profită cu nimic. E ca la televizor, unde publicitatea se vinde cel mai bine pe canalele cu audienţă mare. Trebuie să ai ceva trafic, să îţi fie cât de cât cunoscută prezența pe Internet, iar asta înseamnă multă muncă. Postul acesta nu e despre cum să atragi trafic mare, dar un lucru e cert, dacă nu iei în serios bloggingul, nu te vor lua nici alţii.
2. Experienţă. Eu am făcut Facultatea de Electronică, îmi place tehnologia de toate felurile, am lucrat alături de oameni care construiau de la zero tot felul de dispozitive de comunicaţie, citesc zilnic o grămadă de site-uri de profil. Nu, nu Gizmodo și Engadget, pe alea dau o dată pe săptămână acum. Poţi scrie despre telefoane şi dacă eşti contabil, dar nu vor fi mulţi înclinaţi să ţi le dea pe mână. La fel cum eu nu voi vedea niciodată în premieră o melodie a unui cântăreț, dar cei de la Monden.info probabil că da.
3. Ce scrii te reprezintă. Nici un brand mare nu va dori să-şi lege numele de al tău, dacă în majoritatea posturilor înjuri şi îţi bagi toate cele în chestiuni triviale precum coada de la autobuz sau şeful enervant. E ok dacă scrii despre ele, dar modul în care o faci te poate descalifica de la alte activităţi. Similar, dacă scrii “oricum iPhone e mai bun”, nu pari a fi potrivit pentru a testa şi alte produse. Nu merge nici doar să fii un repetor de știri găsite pe site-urile internaționale, pentru că lumea știe engleză și le citește direct acolo. În lipsă de altceva poți să le comentezi, să le particularizezi prin părerea ta. Observați că pe Internet cei mai apreciați sunt oamenii cărora nu le-a fost niciodată frică să-și spună opinia, bună sau rea.
4. Investiţie proprie. Am fost printre primii din ţară care şi-au cumpărat Touch HD, apoi Hero şi apoi Desire. 6000 de lei băgaţi în telefoane, dar articolele scrise despre ele au atras mulţi cititori şi multă atenţie. Nu zic să daţi mâine 8000 de lei pe un iPhone 4, dar scrieţi despre orice aveţi. O cască bluetooth, un aparat foto, televizorul din sufragerie sau cuptorul cu microunde din bucătărie. Nu contează că nu e ultimul răcnet, undeva pe Internet sunt nişte oameni care caută informaţii reale, umane, despre ele şi firme care supraveghează ce se spune despre produsele lor.
5. Oportunităţi. Cu “pică pară mălăiaţă” nu se rezolvă nimic. Ştie cineva cum am început eu? M-am înscris pe eMag.ro, pe vremea când dădeau produse la test celor care acceptau să scrie review-uri pe forumul eMag. Toţi vroiau să testeze laptopuri şi placi video pentru jocuri, eu cred că am fost singurul care s-a băgat la smartphone-uri (când smartphone însemna ceva jenant pe windows mobile 5 care cu greu mergea folosit fără stylus). Dar asta simţeam că ştiu cel mai bine, acolo puteam să am o părere relevantă. Şi am testat vreo 4 modele pentru ei, apoi mi-am cumpărat eu câteva. Abia apoi au apărut la orizont Gadgeteer, susţinut de Vodafone, şi firme de PR ce-şi promovează tot felul de alte produse. De la zero nu te ia nimeni, nu se fac surprize plăcute aici.
6. Saturaţie. Poţi să faci perfect tot ce scrie mai sus şi să nu te bage nimeni în seamă. La un moment dat se umple piaţa. E un număr limitat de locuri. Cei care au fost primii rămân acolo, cei care vin din urmă nu mai au unde să încapă. S-au vândut toate biletele, a plecat vaporul, s-a terminat marfa. Se întâmplă.
Ideea principală e prima: e mult de muncă. Promovarea prin social media este la începuturile ei, mai ales la noi în ţară, unde firmele nu înţeleg bine fenomenul şi au o teamă în a se expune astfel. Dacă o fac, o fac la scară mică şi doar la top, de unde pot obţine rapid rezultate pentru a le analiza. Iar asta înseamnă că voi trebuie să fiţi acolo, la top pe respectivul domeniu, şi să-i aşteptaţi. Nu ştiu despre alţii, dar eu am acest blog de mai mult de 4 ani şi consider că muncesc în fiecare zi câteva ore la el sau pentru el şi tot nu e cine ştie ce. Toţi vor să fie Zoso, să testeze maşini Ferrari şi televizoare Samsung, dar îmi aduc aminte că am văzut un clip de la o întâlnire cu bloggerii din Ploieşti, când toţi au râs şi am crezut că Zoso face mişto de ei când spune că munceşte 16 ore pe zi la blog. Eu cred că a răspuns pe bune.
Dacă scopul tău e doar să te îmbeți pe banii altora, ia-ți gândul. Cei care fac asta acum au în spate ani de muncă, zi de zi.
radu [at] mobbi [punct] ro
